Bistrița iese în evidență prin bulevardele largi pe care le are și cu multitudinea de zone pietonale și spații verzi pe unde locuitorii se pot plimba și se pot relaxa.

Fiind reședința județului Bistrița – Năsăud, Bistrița este cel mai mare oraș din județ cu o populație depeste 86.000 de locuitori. Există o diversitate multietnică reprezentată prim comunitatea majoritară de români și comunitățiile de maghiari și țigani. Din punct de vedere confesional în oraș sunt prezenți ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, penticostali, baptiști, adventiști de ziua a 7 – a și reformați – calvini.

Transportul și economia au cunoscut o ascensiune în ultimii ani prin dezvolatarea infrastructurii de transport și prin introducerea de noi curse, care leagă Bistrița de orașe importante din țară. Învățământul universitar a cunoscut, de asemenea, o ascensiune prin Universitatea de Vest Vasile Goldiș și filiala Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca. Acestea oferă specializări în conformitate cu cerințele studenților.

Din punct de vedere al turismului, conform Ministerului Turismului, municipiul Bistrița dispune de 24 de unități de cazare, dintre care 5 unități cu 2** (stele) de tip hotelier și pensiune, 14 hoteluri și pensiuni turistice de 3*** (stele), 3 pensiuni turistice și hoteluri de 4**** (stele) și o unitate hotelieră de 5***** (stele).

Transportul rutier și aerian

Rețeau de transport în Bistrița este dezvoltată prin trasportul public, taxi-uri, gară și autogară. Rețeau de transport public este deservită de 115 autovehicule din care 90 autobuze pe cele 14 linii de transport, care fac legătura între cele mai importante puncte ale orașului.

Trasportul intrajudețean, interjudețean și extern se face de la autogările de care dispune orașul Bistrița. Prin curse regulate ale autobuzelor și microbuzelor se poate ajunge în majoritatea localităților din județul Bistrița – Năsăud, dar și în cele mai mari orașe ale României. Cursele externe spre Italia, Franța, Ungaria, Austria, Anglia, Spania și Germania sunt regulate cu plecări zilnice sau săptămânale.

Rețeau de taxiuri cuprinde patru firme care asigură transportul prompt și în siguranță pe toată regiunea orașului. Prețurile celor patru firme de taxi, Narcisa (0742.220.221), Unitaxi (0263.949; 0745.989.949), Taxi Total (0743.222.943; 0263.211.999) și Diesel (0740.791.451; 0263.207.700), încep de la 1.2 RON/km.

Pe calea ferată există legături cu cele mai importante orașe din România, București, Cluj Napoca, Vatra Dornei, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc și Brașov. Legătura externă spre Budapesta se face prin schimbarea trenului în Cluj Napoca. De asemenea, există și o companie privată de transport pe cale ferată care are rută directă din/spre Cluj Napoca.

Bistrița este străbătută de drumul național DN17 care face legătura între Transilvania și Bucovina.

Obiective turistice și instituții

Orașul în care s-a născut cel care a scris imnul României oferă vizitatorilor posibilitatea de a vizita nenumărate obictive turistice, unde se poate observa o parte din istoria Bistriței.

Fortificațiile orașului pot fi vizibile prin zidurile rămase din vechea cetate construită pe dealul Cetății în secolul XIII. Orașul fortificat avea 18 turnuri și bastioane aflate în grija breslelor din oraș. Un singur turn de apărare a mai rămas în picioare și în prezent, Turnul Dogarilor. Acesta are o înălțime de 25 m și trei nivele, din care cele superioare au spații cu încăperi și ferestre. Parterul prezintă un portal masiv spre oraș, și un tunel subteran care asigura legătura cu Abația Benedictinilor, de unde tunelul continua spre Catedrala Evanghelică, ca apoi să ajungă pe dealul fostei cetăți de pe Burich.

O plimbare în cele cinci biserici ale Bistriței dezvăluie stiluri diferite de arhitectură și elemente specifice fiecărei religii în parte. Biserica Evanghelică este o biserică cu puternice influențe gotice și renascentiste. A fost construită chiar în timpul tranziției dintre cele două stiluri pe fundațiile lăcașului de cult ridicat de primii coloniști sași. Turnul bisericii a fost ridicat ulterior, în mai multe etape, fiind legat de biserică prin mai multe lucrări de construcție. Acesta a suferit mai multe restaurări de-a lungul timpului, fiind distrus de câteva incendii. Sinagoga oferă o privire în cultul evreiesc, prin clădirea construită în stil ecletic. Astăzi, clădirea renovată este folosită ca sală de spectacole și loc de desfășurare pentru expoziții, sculptură sau fotografie. Comunitatea catolică are în întreținere Biserica Catolică Sfânta Treime, o construcție elegantă în stil baroc vienez, ridicată după planurile arhitectului inginer Paul Schmidt. Catedrala Ortodoxă Sfinții Trei Ierarhi a fost construită între anii 1927 – 1938, iar primul slujitor al bisericii a fost însuși profesorul de limba și literatură româna a poetului Geroge Coșbuc, al Mitropolitului Nicolae Bălan și al Patriarhului României, Miron Cristea. Printr-o arhitectură modernă, Biserica Greco – Catolică Bunavestire se impune în partea de vest a municipiului, fiind o construcție nouă din 1994. A fost ridicată din contribuția enoriașilor și din ajutoare externe.

În casa celui care a scris imnul României, Andrei Mureșan, există o expoziție a Revoluției române de la 1848, dar și acte oficiale, scrisori, cărți și publicații care ilustrează viața și activitatea poetului.

Un ansamblu format din 13 clădiri, ansamblul Șugălete, construit la sfârșitul secolului al XVI-lea în Bistrița, este cel mai lung șir de imobile medievale cu arcade la parter din România. Construcțiile gotice, locuințe ale unor meșteri și negustori, au rămas aproape neschimbate, păstrând și astăzi stilul gotic, iar o parte au fost transformate, fiind adăugate elemente renașcentiste, baroc sau neoclasice.

Timp liber

Bistrița își păstrează tradițiile și organizează festivaluri multiculturale prin care evidențiază aceste lucruri. În fiecare an în aprilie este oganizată Reuniunea Corală Internațională, care reunește unele dintre cele mai bune formațiuni corale internaționale. Un alt festival de nivel internațional din Bistrița este Festivalul Internațional de Folclor Nunta Zamfirei, unde se adună interpreți și ansambluri folclorice din diferite țări. Pentru țiganii de pretutindeni ziua de 15 august este reprezentativă și sărbătoresc prin joc și muzică specifică. Astfel s-a născut Festivalul Tradițional al Țiganilor, unde se adună grupuri de artiști amatori din localitățile județului care au formații artistice stabile. Sunt organizate, de asemenea, două festivaluri concurs pentru iubitorii de muzică rock și folk.

Cinefilii sunt așteptați la Cinematograful Dacia unde sunt proiectate filme românești și internaționale în cele două săli cu o capacitate de 363 de locuri. Pentru cei care doresc să facă cumpărături, centrul comercial Winmarkt pune la dispoziție șase magazine de încălțăminte, electrocasnice, lenjerie intimă, produse cosmetice, o farmacie și un hipermarket.